Cărți

Cum să citești mai mult atunci când ai un job fulltime – 4 reguli esențiale

Acum o lună și jumătate lucram la program. Mă trezeam în fiecare dimineață la ora șapte. Mă machiam sau, așa cum îmi place să spun, îmi puneam fața de oraș. Mă îmbrăcam în grabă și ieșeam pe ușă.

Iubesc cafeaua. Dacă nu-mi iau doza sunt nesuferită jumătate de zi. Cum nu aveam niciodată timp să savurez un latte și să citesc câteva pagini, așa cum obișnuiam să fac înainte să mă angajez, îmi cumpăram unul de la primul coffee to go care-mi ieșea în cale.

Am lucrat în Militari. Până la birou făceam aproximativ o oră cu metroul. Era îngrozitor. Aglomerație, oameni fără mască care își mâncau plăcinta cu brânză, din care le cădea câte o bucată pe bărbie. Masca chirurgicală devenea un fel de bavețică, unde, într-un final, se adunau toate firimiturile.

După nouă ore de muncă, ajungeam acasă pe la șapte seara. Mâncam și eu ceva, făceam o baie și adormeam în maxim 5 minute dacă mă întindeam în pat și porneam Netflix-ul. Aveam senzația că timpul pentru mine și pentru citit dispăruse complet. Până atunci, reușeam să termin vreo 3-4 titluri într-o săptămână și brusc m-am trezit că nu mai frunzărisem o carte de nici nu mai știam când. Nu puteam permite lucrul ăsta.

Timp de două luni, cât am lucrat la program întreg, am reușit să citesc, totuși, 13 cărți. Nu e mult, dar măcar am reușit să bifez Cartea neliniștirii, de Fernando Pessoa și Reeducarea de la Pitești, de Lucia Hossu-Longin.

Ca să ating acest număr, mi-am creat câteva reguli pe care le-am urmat cu strictețe:

Poartă mereu o carte cu tine

Am început cu un pas minuscul. Deși mă simțeam extrem de epuizată și numai de cărți nu aveam chef, am zis, măi, măcar să port una în geantă. Poate mă apucă prin metrou o poftă nebună de literatură. Cine știe? Măcar să fiu pregătită. Faptul că regula asta a funcționat, m-a surprins și pe mine. De fiecare dată când îmi căutam portofelul, cheile, balsamul de buze, și dădeam de carte, era imposibil să nu o iau la frunzărit.

Ține cartea la vedere

Toți avem timpi morți la muncă. Știm asta deja. Și directorii firmelor la care lucrăm știu asta. De obicei preferăm să butonăm telefonul, pentru că e mai comod și mai comun. Așa făceam și eu în primele săptămâni. Mi-am dat seama că îmi irosesc complet timpul liber și nu rămân cu absolut nimic. Am zis să mă auto-educ. Așa că am făcut un alt pas mic. În fiecare dimineață, după ce ajungeam la birou, îmi scoteam cartea din poșetă și o lăsam pe masă. Cu timpul am înlocuit Facebook-ul și Instagram-ul cu câteva pagini dintr-un roman.

Citește în timp ce mănânci

La început, nu îmi luam pauza de masă. Obișnuiam să mănânc ceva în fața calculatorului. Pe lângă faptul că ciuguleam doar prostii – Snickers, 7 Days, Fornetti – și am pus câteva kilograme în plus, nici nu-i dădeam un refresh creierului. Al treilea pas, am încetat să iau prânzul în fața ecranului. Mă duceam la Mega, îmi făceam o salată și mâncam în bucătăria comună. Îmi lăsam telefonul în birou și luam cartea. Din momentul în care am făcut asta pentru prima dată, nu a mai existat niciun prânz fără, cel puțin, 10 pagini.

Alte beneficii: încetineam procesul de a mânca, lucru sănătos pentru organism și câștigam câteva minute în plus de relaxare.

Citește minim 35 de pagini/zi

La început a fost destul de dificil. Nu puteam citi în metrou, pentru că nu mai mersesem cu mijlocul ăla de transport și trebuia să fiu atentă la numele stațiilor, când să le schimb șamd. În cursul zilei nu reușeam să îmi găsesc nici cinci minute pentru mine, deși aveam ora aia liberă. Iar acasă, după ce luam cina, nici nu mai vedeam bine literele.

După ce m-am mai obișnuit cu metroul și cu programul, am început să citesc pe drum către job. Aveam, zilnic, vreo 40 de minute de lectură intensă. Și seara, deși eram extrem de obosită, de fiecare dată când făceam baie, îmi luam și romanul cu mine. Așa, mai adăugam câteva pagini pe zi.

Dacă ți-a plăcut articolul, poți să-l dai mai departe:
  • 280
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

S-ar putea să-ți placă și...